Blogul de vacante pleaca #prinRomania

In vara aceasta, Petrom sustine un program de redescoperire a locurilor frumoase si uitate din Romania, pus la cale impreuna cu Bobby Voicu. In proiectul „Redescopera Romania” e vorba de o serie de calatorii prin Romania, in lunile iulie si august, in fiecare din zonele istorice – Moldova, Transilvania, Muntenia si Dobrogea, cu scopul de a descoperi si altfel de locuri decat cele arhicunoscute si populare, locuri incarcate de istorie, traditii, peisaje superbe. Fiecare calatorie dureaza 5 zile, si la ea au ocazia sa participe cate patru bloggeri.

A avut deja loc excursia prin Moldova, iar in perioada 14-18 iulie plecam prin Transilvania, asadar alaturi de Bobby (Multumim pentru invitatie!), Anca Bundaru si Doru Panaitescu.

Iata si traseul stabilit:

– Miercuri, 14 iulie, ne oprim la pranz la Brasov, iar seara la Bistrita

– Joi, 15 iulie, ne oprim la Satu Mare (doar seara)

– Vineri, 16 iulie, ne oprim la Cluj

– Sambata, 17 iulie, ne oprim la Sibiu

– Duminica, 18 iulie, inapoi in Bucuresti

Exista si o harta a intregii excursii, si daca aveti idei sau recomandari despre ce-am putea vizita pe traseu, va rugam sa ni le impartasiti in comentarii sau le puteti pune direct pe harta. Daca vreti sa ne aratati voi insine locuri deosebite pe traseu, asteptam sa ne cunoastem si sa le redescoperim impreuna.

Ne puteti urmari pe conturile personale – Bobby, Anca, Doru, eu, pe Twitter – hashtag-ul #prinRomania si Facebook:

Aventuri in delegatii-Serbia si Macedonia

Am un job care ma determina sa calatoresc, atat in tara cat si in afara teritoriului romanesc. Daca ultima data va povesteam de locul unde m-am cazat in Targu Mures, acum e timpul sa va povestesc despre ce inseamna sa pleci, pentru prima data, in tari din spatiul balcanic.

Trezire dimineata devreme, pentru cursa spre Viena, destinatie finala Belgrad. Avionul spre Viena are intarziere, asa ca mai raman vreo 35 minute sa ma imbarc in cel spre Belgrad. Reusesc sa ajung la timp, (mai era un grup de romani in aceeasi situatie, si ne incurajam ca nu are cum sa plece avionul fara noi). La Otopeni mi s-a transmis ca bagajul ajunge la Belgrad. Bineinteles ca nu s-a intamplat asa. Banda care trebuia sa ne livreze bagajele s-a oprit inainte sa ni le livreze. Aflam de la Lost and Found ca ele sunt bine mersi in Viena, ca s-a mai intamplat asta si ca nu e problema, sa sunam mai tarziu, sigur ajung in aceeasi zi. Long story short, dau cateva telefoane in aceeasi zi, (intre timp aflu ca pot sa imi cumpar cele necesare calatoriei, pe banii asigurarii-intre timp am aflat ca exista un mall aproape de hotel.

Ei bine, a doua zi, la ora 11, soseste la hotel bagajul meu. Nu sunt fan cumparaturi, mai ales cand sunt obligata sa le fac, asa ca am rasuflat usurata.

Unul din clienti mi-a recomandat cazare la hotelul Zlatnik, hotel de 5 stele, aflat in afata centrului Belgradului, la aproximativ 10 km de aeroport, intr-o zona linistita.Tot hotelul mi-a aranjat transferul hotel aeroport si alte drumuri pe care le aveam de facut in oras. Soferul de taxi stie engleza, si mai e si ghid al Belgradului, mi-a propus 3 ore prin oras ca ghid, contra sumei de 25 euro. Din pacate timpul nu mi-a permis sa dau curs acestui tur, poate data viitoare, cand e si vremea mai frumoasa, sa raman un week-end in zona.

Hotelul e micut, are un design foarte interesant, oamenii de la receptie sunt foarte amabili-nu acea amabilitate rece pe care o vezi la marile lanturi hoteliere; mancarea la restaurant e foarte buna, spre surprinderea mea, stiu ca la un hotel, fie el si de 5 stele, mancarea lasa de dorit. Wi fi atat in camera cat si in lobby, functioneaza excelent.

In Belgrad nu am apucat sa vad nici un obiectiv, din pacate in timpul delegatiilor vedem mai mult aeroportul si hotelul, si orasul, din masina. Mi s-a parut foarte aglomerat ca si trafic, nu prea se respecta regulile de circulatie, si mi-a adus aminte de Bucuresti. Mi-a placut cum a scris Imperator despre Belgrad, sau viajoa, sau Razvan Pascu

In Macedonia nu mai fusesem vreodata si nu stiam ca poti ajunge cu masina doar in 4.5 ore de la Belgrad la Skopje. Aeroportul a fost reconstruit, apartine unui proprietar turc acum si e mic, am mers pe pista pana la avion si mi s-a parut pustiu. Nu aterizeaza multe curse pe Skopje si sunt putin calatori, un fel de Baneasa cu mai putin trafic.

Nu prea sunt taxiuri in zona, eu am aranjat transferul, altfel nu stiu cum as fi ajuns in oras, care e la 10 minute de mers cu masina de aeroport. M-a frapat faptul ca sunt putine masini pe strazi; viata in Macedonia nu e deloc usoara. In Skopje sunt 6-700 mii de locuitori, in toata Macedonia 2 milioane. De la un capat la altul al tarii sunt maxim 200 km (din spusele ghidului local-client de-al nostrum). Oamenii muncesc sase zile pe saptamana, la privat (sunt platiti orele suplimentare), iar concediu isi iau maxim 15 zile lucratoare pe an; exista o parte unde stau numai albanezi, o parte musulmana, iar rata de somaj oficiala e de 30%. Neoficial, ar fi mai putin, caci se munceste la negru; 25% din populatie e musulmana, si femeile musulmane nu muncesc; un salariu bun e undeva la 500 euro net, dar daca nu sunt doua salarii in casa, nu e usor sa te descurci. Oamenii nu prea isi permit vacante, iar tinerii aleg sa emigreze, pentru ca multe oportunitati nici in Skopje nu se mai gasesc; investitiile straine sunt putine, nu am vazut lanturi international deschise, si datorita pozitiei geografice, a pietei mici, nici in viitorii 10-15 ani nu cred ca sunt sanse sa apara.

Am stat la Hotel City Park, hotel pe care il recomand, 70 eur/camera, vis a vis de cel mai mare parc din Skopje, dincole de care se afla stadionul national. In jur sunt terase unde se poate manca.

Am fost la Macedonska house, un restaurant traditional-semana tare mult ca design si ca meniu cu Taverna Sarbului. Ce mi-a placut foarte mult atat la sarbi cat si la macedoneni a fost painea-gustoasa, proaspata, facuta in casa, absolut delicioasa.

La intoarcerea din Skopje la Belgrad, mi-au ratacit cei de la aeroportul din Skopje iar bagajul, l-au pus direct cu destinatia Bucuresti, desi vazusera ca stau mai mult de o zi in Belgrad. Noroc ca am realizat la timp, am vorbit cu cei de la aeroport sa mi-l puna pe banda; concluzia acestei calatorii Bucuresti-Viena-Belgrad-Skopje-Belgrad-Bucuresti a fost-stai cu ochii pe bagaj, ca are picioare, pardon, roti si are propria agenda de travel; catch me if you can!

Seara am fost in centru, in piata unde am aflat cu stupoare ca vor construi un Hotel Marriot chiar aproape de piata-mi s-a parut cam ingramadita toata zona, nemaipunand la socoteala si hotelul in constructie. Toate parcarile din centru sunt cu plata. Nu am apucat, fiind seara, sa vizitez fortareata Kale si alte obiective care pot fi vazute intr-un week-end.

In centrul istoric-asemanator Lipscani-ului nostru, era multa agitatie pentru o seara de miercuri. Si aici sper ca data viitoare, poate la primavara, sa pot ramane pe week-end, in zona, si sa vizitez si lacul Ohrid.